Lincomicin 30% 1ml sol. inj. N10

INDICAŢII TERAPEUTICE
Tratamentul infecţiilor produse de tulpinile sensibile ale bacteriilor gram pozitive sau
gram negative:
- infecţii ORL, inclusiv tonzilite, faringite, otite medii, sinuzite, mastoidite, scarlatină şi
ca tratament adjuvant in difterie;
- infecţii ale căilor respiratorii, inclusiv bronşită acută sau cronică, pneumonii;
- infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, inclusiv paniculită, furunculoză, abcese, impetigo,
acnee, infecţii ale plăgilor, erizipel, limfadenită, panariciu, mastită, gangrena pielii;
- infecţii ale oaselor şi articulaţiilor, inclusiv osteomielită şi artrita septică;
- septicemie şi endocardita;
- dizenterie bacteriană. Deşi bacteriile din specia Shigella sunt rezistente in vitro la
linomicină (CIM este de circa 200-400 mcg/ml), lincomicina este eficientă în această
maladie deoarece la nivelul intestinului se ating concentraţii înalte de lincomicină
(circa 3000-7000 mcg/g mase fecale).
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Înainte de administrarea preparatului se face proba intradermică pentru sensibilitate
la lincomicină.
Adulţi.
Administrare intramusculară
Doza uzuală este de 600 mg fiecare 24 ore. În infecţii grave – câte 600 mg fiecare 12
ore (sau mai frecvent, se determină în raport cu gravitatea infecţiei).
Administrare intravenoasă
De la 600 mg până la 1 g fiecare 8-12 ore. În infecţii grave aceste doze pot fi
crescute. În stări ameninţătoare de viaţă doza nictemirală, administrată intravenos,
poate fi crescută până la 8g.
Copii cu vârsta mai mare de 1 lună.
Administrare intramusculară
10 mg/kg/zi. În infecţii grave – 10 mg/kg fiecare 12 ore.
Administrare intravenoasă
10-20 mg/kg/zi; în raport de gravitatea infecţiei pot fi administrate în câteva doze, în
conformitate cu regulile generale de diluţie şi perfuzare.
Administrarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi renală
La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală creşte timpul de înjumătăţire a
lincomicinei, aceasta impune micşorarea frecvenţei administrării lincomicinei la
pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. Dacă tratamentul cu lincomicină este
necesară la pacienţii cu micşorarea considerabilă a funcţiei hepatice, doza
recomandată este de 25-30% din doza administrată pacienţilor cu funcţia renală
păstrată.
Durata tratamentului se stabileşte individual.
Infecţii produse de streptococul beta-hemolitic. Durata tratamentului trebuie să fie
mai mare de 10 zile. CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la componentele preparatului sau la clindamicină în anamneză.
Sarcină (cu excepţia cazurilor cu importanţă vitală). Insuficienţă hepatică şi/sau renală
gravă. Alimentaţia la sân. Copii cu vârsta până la 1 lună. Infecţii micotice grave ale
pielii, mucoasei bucale, candidoză vaginală. Miastenie. Colită, diaree de etiologie
neidentificată. https://bit.ly/34h6WAg