felicia.md
Contactele vânzătorului
MD-2012, mun.Chişinău bd. Ştefan cel Mare, 128
www.felicia.md Toate produsele 022 32 33 33
Contactele vânzătorului
MD-2012, mun.Chişinău bd. Ştefan cel Mare, 128
www.felicia.md Toate produsele Pulcet®
comprimate filmate gastrorezistente
DENUMIREA COMERCIALĂ
Pulcet®
DCI-ul substanţei active
Pantoprazolum
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: 40 mg pantoprazol (sub formă de 45,10 mg pantoprazol sesquihidrat de sodiu); excipienţi: anhidrat tribazic de sodiu, IsoMAIt LM-PF, carboximetilceluloză de sodiu, crospovidonă, stearil fumarat de sodiu, Pharmacoat 603, povidon;
film: Sepisperse AP 3232 Jaune Yellow (hidroxipropilmetil celuloză, dioxid de titan (E171), oxid galben de fier (E172), apă purificată), propilenglicol, copolimer de acrilat de etil şi acid metacrilic, trietilcitrat, emulsie de simeticonă 30%.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate gastrorezistente
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate gastrorezistente, ovale, de culoare galben-galben deschis.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Inhibitor al pompei de protoni. A02BC02
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice Mecanism de acţiune: Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhibă secreţia de acid hidrocloric în stomac prin blocarea specifică a pompei de protoni ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este transformat în forma sa activă în mediul acid din împrejmuirea celulelor parietale unde va inhiba enzima H*,K*-ATPazei, adică etapa finală a producţiei de acid clorhidric din stomac. Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia bazală cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea pacienţilor, eliminarea simptomelor are loc în termen de 2 săptămâni. Ca şi în cazul altor inhibitori de pompă de protoni şi al inhibitorilor receptorilor H2-histaminergici, tratamentul cu pantoprazol reduce aciditatea din stomac şi, ca urmare, provoacă o creştere a nivelului de gastrină, proporţional cu reducerea nivelului de aciditate. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul receptor al celulei, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de stimularea provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinemiei, în condiţii de repaus alimentar, cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. La utilizarea pe termen scurt, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. în timpul unui tratament pe termen lung, nivelurile de gastrină se dublează, în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri de tratament de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoasă).
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei creşte, ca reacţie la secreţia scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc şi ca urmare a acidităţii gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigaţiile pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referinţă.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie. Pantoprazol este absorbit rapid şi concentraţia maximă în plasmă este obţinută după o singură doză orală de40mg. &În medie concentatiile serice maxime,de aproximativ 2-3 mcg/ml, se obţin la circa 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. în intervalul de dozare cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală, cât şi după cea intravenoasă.
Biodisponibilitatea absolută a comprimatului este de aproximativ 77 %. Ingestia concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în consecinţă, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea perioadei de absorbţie.
Distribuţie. Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98. %. Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare. Substanţa este metabolizată aproape exclusiv în ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Timpul de înjumătăţire terminal este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu pompa de protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire al eliminării nu este corelat cu o durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80 %) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul fiind excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire al principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici ia pacienţi/grupuri speciale de subiecţi. Aproximativ 3 % din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste persoane au fost identificate ca metabolizatori slabi. La aceşti pacienţi, metabolizarea pantoprazolului este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de pantoprazol de 40 'mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii slabii decât !a subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (rrietabolizator activ). Valorile medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60%. Aceste constatări nu au afectat dozarea pantoprazolului. Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Ca şi în cazul subiecţilor sănătoşi, timpul de înjumătăţire al pantoprazolului este scurt şi în această situaţie.
Pantoprazolul va fi dializat numai îri cantităţi foarte reduse. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire întârziat într-o proporţie moderată (2-3 ore), excreţia este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea. Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B) valorile de înjumătăţire cresc până la 7-9 ore şi valorile ASC se măresc cu un coeficient cuprins între 5-7, concentraţia serică maximă este doar uşor mărită cu un coeficient de 1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
O uşoară creştere a valorilor ASC şi C ^ la voluntarii în vârstă faţă de subiecţii mai tineri nu este nici ea relevantă din punct de vedere clinic.
Copii. După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani, valorile ASC şi Cmax se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi.
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nici o asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost conforme cu datele obţinute la adulţi.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Pulcet® este indicat:
-Adulţi şi dolescenţi cu virsta de 12ansi mai mari
- Esofagită de reflux Adulţi
- Eradicarea HelicobaGter pylori (H. pylori) în combinaţie cu tratament antibiotic adecvat la pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori
- Ulcer gastric şi duodenal
- Sindromul Zoîlinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
DOZE Şl MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu o oră înainte de masă. Doza recomandată
Adulţi şi sfâolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari
Esofagită de reflux
Un comprimat de Pulcet®pe zi. în unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet®zilnic), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea esofagitei de reflux, de obicei, este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate
La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului patogen se poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în consideraţie ghidurile locale oficiale (de ex. recomandările naţionale) privitor la rezistenţa bacteriană şi la utilizarea şi prescripţia adecvată a antibioticelor. în funcţie de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H. pylori pot fi recomandate următoarele combinaţii:
a) câte un comprimat de Pulcet®de două ori pe zi + 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) câte un comprimat de Pulcet® de două ori pe zi
+400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi
+ 250 - 500 mg claritromicină, de două ori pe zi
c) câte un comprimat de Pulcet® de două ori pe zi + 1000 mg amoxicilină, de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi în terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat de Pulcet® trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară.
Terapia combinată se aplică în general timp de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte 7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni.
Dacă, pentru a asigura vindecarea ulcerelor, se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol, trebuie consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.
Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu prezintă infecţie cu H. pylori, pentru monoterapia cu Pulcet® se aplică următoarele indicaţii:
Tratamentul ulcerului gastric.
Un comprimat de Pulcet® pe zi. în anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet® pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea ulcerului gastric, de obicei, este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 4 săptămâni.
Tratamentul ulcerului duodenal Un comprimat de Pulcet® pe zi. în anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet® pe . zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea ulcerului duodenal, de obicei, este necesară o elasticitate de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 2 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger- Ellison şi a altor stări hipersecretorii patologice pacienţii trebuie să-şi înceapă tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate de Pulcet® 40 mg).
Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată prin creşterea sau reducerea acesteia, în funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiilor de acid gastric. în cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie împărţite şi - administrate de 2 ori pe zi.
Este posibilă o creştere temporară a dozei de peste 160 mg de pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicată pe perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Grupe speciale de pacienţi
Copii cu vârsta sub 12 ani. Pulcet® nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită insuficienţei datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de vârstă.
Insuficienţă hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol. Pulcet® nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.
Insuficienţă renala. La pacienţii cu insuficienţaTenală nu este necesară ajustarea dozei. Pulcet® nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H: pylori la pacienţii cu insuficienţă renală, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.
Pacienţi vârstnici. La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
REACŢII ADVERSE
Aproximativ 5% dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament. Cele mai de frecvente sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1 % dintre pacienţi.
Mai jos sunt enumerate reacţiile adverse raportate pentru pantoprazol, acestea sunt prezentate în următoarea ordine a frecvenţei: foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Pentru toate reacţiile adverse raportate din experienţa ulterioară punerii pe piaţă, nu este posibilă o ordonare după frecvenţă şi de aceea sunt menţionate cu frecvenţă necunoscută.
&În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Reacţiile adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa ulterioară punerii pe piaţă:
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - agranulocitoză; foarte rare - trombocitopenia, leucopenia, pancitopenia.
Tulburări ale sistemului imunitar: rare - hipersensibilitate (inclusiv reacţii anafilactice şi şoc anafilactic), urticarie, edem angioneurotic; cu frecvenţă necunoscută - sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, eritem multiform.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: rare - hiperiipidemii şi creşteri ale nivelului de lipide (trigliceride, colesterol), modificări ale greutăţi corporale; cu frecvenţă necunoscută - hiponatriemie, hipomagneziemie.
Tulburări psihice: mai puţin frecvente - tulburări-ale somnului; rare - depresie (şi toate simptomele de agravare asociate); foarte rare - dezorientare (şi toate simptomele de agravare asociate); cu frecvenţă necunoscută - halucinaţii, confuzie (in special la pacienţii predispuşi, precum şi agravarea acestor simptome în cazul preexistenţei).
Tulburări ale sistemului nervos: mai puŞn frecvente - cefalee, ameţeală; rare - tulburări ale gustului.
Tulburări oculare: rare - tulburări de vedere / vedere înceţoşată.
Tulburări gastrointestinale: frecvente - polipi ai glandelor fundice (benigni); mai puţin frecvente - diaree, greaţă / vărsături, distensie abdominală şi balonare, constipaţie, xerostomie, durere şi disconfort abdominal.
Tulburări hepatobiliare: mai puţin frecvente - creşterea enzimelor hepatice (transaminaze, y-GT); rare - creşterea nivelului de bilirubină; cu frecvenţă necunoscută - leziuni hepatocelulare, icter, insuficienţă hepatocelulară.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: mai puţin frecvente - exantem / erupţii, prurit; cu frecvenţă necunoscută - fotosensibilitaţe.
Tulburări musculo-scheletice’şi ale ţesutului conjunctiv: rare - artralgie, mialgie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: cu frecvenţă necunoscută - nefrită interstiţială.
Tulburări ale aparatului genital şi sânului: rare - ginecomastie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: mai puţin frecvente - astenie, fatigabilitate, oboseală; rare - creşterea temperaturii corporale, edem periferic.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi, sau la oricare dintre ceilalţi excipienţi.
SUPRADOZAJ
Nu s-au raportat simptome de supradozaj la om.
Dozele până la 240 mg administrate intravenos timp de 2 min au fost bine tolerate.
Deoarece pàhtoprazôiül esté puternic legat de protéine, acesta nu este uşor dializabil. în caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu există recomandări terapeutice specifice.
ATENŢIONĂRI Şl PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Insuficienţa hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata tratamentului cu pantoprazol. în cazul în care nivelul de enzime hepatice creşte, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratament combinat. în cazul tratamentului combinat trebuie studiat rezumatul caracteristicilor produsului al respectivului medicament.
La apariţia oricărui simptom alarmant. La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativă neintenţionată în greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru că tratamentul cu pantoprazol poate reduce simptomele şi întârzia diagnosticul. Dacă simptomele persistă în ciuda unui tratament adecvat trebuie efectuate investigaţii suplimentare.
Administrarea concomitentă cu atazanavir.
Administrarea concomitentă de atazanavir cu inhibatori de pompă de protoni nu este recomandată. în cazul în care este inevitabilă administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor de pompă de protoni, se recomandă o monitorizare clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală), precum şi creşterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavîr. Nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol.
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12.
Pantoprazolul, la fel ca toate celelalte medicamente antiacide, poate reduce absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în considerare la pacienţii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind malabsorbţia vitaminei B12, în terapia de lungă durată, sau în cazul în care sunt observate simptomele clinice respective.
Tratament pe termen lung. în tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii trebuie ţinuţi sub supraveghere periodică. Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii. Pantoprazolul, la fel ca toţi inhibitorii pompei de protoni (IPP), poate spori numărul de bacterii prezente în mod normal în tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu pantoprazol poate conduce la un risc uşor sporit de infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii precum Salmonella şi Campylobacter.
Hipomagneziemie. Hipomagneziemie severă a fost raportată în urma administrării de IPP ca pantoprazolul, pentru o durată de cel puţin 3 luni, iar în cele mai multe cazuri de un an. Manifestări serioase a hipomagneziemiei ca oboseala, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi aritmia ventriculară pot apărea, dar pot apărea pe nesimţite şi pot fi trecute cu vederea. La cei mai afectaţi pacienţi, hipomagneziemia a sporit după înlocuirea magneziului şi întreruperea administrării de IPP.
Pentru pacienţii la care se preconizează un tratament prelungit cu IPP sau care administrează concomitent cu digoxin sau preparate care pot cauza hipomagneziemia (de ex. diuretice), ar trebui măsurat nivelul de magneziu înaintea începerii tratamentului cu IPP şi periodic în timpul tratamentului.
Fracturi de oase. Administrarea de IPP, mai ales în doze înalte şi perioade de lungă durată (>1 an), poate duce la o creştere modestă a riscului de fracturi ale şoldului, încheieturii mîinei, coloanei vertebrale, predominant la vîrstnici sau în cazul prezenţei a altor factori de risc cunoscuţi. Studiile observaţionale sugerează că IPP poate mări riscul total al fracturii cu 10-40%. Unele creşteri pot fi datorate altor factori de risc. Pacienţii cu risc de osteoporoză trebuie să fie îngrijiţi conform ghidurilor clinice curente şi să administreze adecvat vitamina D şi calcium. Interferenţe cu testele de laborator Creşterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigaţiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferenţă, tratamentul cu Pulcet trebuie oprit temporar, pentru cel puţin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5. 1). Dacă, după evaluarea iniţială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA şi gastrinei nu revin la valorile din intervalul de referinţă, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de protoni.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Sarcina. Nu există date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Pulcet®nu trebuie utilizat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar.
Alăptarea. A fost raportată excreţia în laptele matern uman. De aceea o decizie cu privire la continuarea / întreruperea alăptării sau continuarea / întreruperea terapiei cu Pulcet® trebuie luată având în vedere beneficiile alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu pantoprazol pentru mamă.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi "tunăuraride vedere",Daca cientul prezintă aceste simptome, acesta trebuie să întrerupă activi tăţile care presupun conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente. Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce absorbţia medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, de exemplu cazul unor antifungice azole precum ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente precum erlotinibul. Medicamente anti-HIV (atazanavir). Administrarea concomitentă de atazanavir şi de alte medicamente anti- HIV, a căror absorbţie este dependentă de pH, cu inhibitori de pompă de protoni poate avea drept rezultat o reducere substanţială a biodisponibilităţii acestor medicamente anti-HIV şi poate afecta eficienţa lor. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea concomitentă a inhibitorilor de pompă de protoni cu atazanavir.
Anticoaguiante cumarinice (fenprocumon sau warfarină). Deşi nu a fost observată nici o interacţiune pe parcursul administrării concomitente de fenprocumon sau warfarină, în studiile clinice farmacocinetice au fost raportate câteva cazuri izolate de modificări ale valorii raportului normalizat internaţional (INR) pe parcursul tratamentului concomitent în perioada ulterioară punerii pe piaţă. Astfel, la pacienţii trataţi cu anticoaguiante cumarinice (de exemplu fenprocumon sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină / INR înainte de iniţierea, după finalizarea sau pe parcursul utilizării neregulate al acestuia.
Alte studii privind interacpunile. Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic citocrom P450.
Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4.
Medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepina, diazepamul, glibenclamida, nifedipinul şi contraceptivele orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice semnificative. Pantoprazolul nu afectează metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9 (precum piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (precum metoprololul), CYP2E1 (precum etanolul) sau nu interfera cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate nici un fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Nu au fost observate niciun fel de interacţiuni clinic relevante la administrarea concomitentă a pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină).
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate filmate gastrorezistente 40 mg.
Câte 4 comprimate filmate în blister. Cîte 1 blister împreună cu instrucţiunea pentru administrare, în cutie de carton. Câte 14 comprimate filmate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare, în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
DOZE Şl MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE &ÎNREGISTRARE
Nobel ilag Sanayii ve Ticaret A. Ş. , Turcia.
NUMELE Şl ADRESA PRODUCĂTORULUI
Nobel ilag Sanayii ve Ticaret A. Ş. , Duzce, Turcia.
comprimate filmate gastrorezistente
DENUMIREA COMERCIALĂ
Pulcet®
DCI-ul substanţei active
Pantoprazolum
COMPOZIŢIA
1 comprimat conţine:
substanţa activă: 40 mg pantoprazol (sub formă de 45,10 mg pantoprazol sesquihidrat de sodiu); excipienţi: anhidrat tribazic de sodiu, IsoMAIt LM-PF, carboximetilceluloză de sodiu, crospovidonă, stearil fumarat de sodiu, Pharmacoat 603, povidon;
film: Sepisperse AP 3232 Jaune Yellow (hidroxipropilmetil celuloză, dioxid de titan (E171), oxid galben de fier (E172), apă purificată), propilenglicol, copolimer de acrilat de etil şi acid metacrilic, trietilcitrat, emulsie de simeticonă 30%.
FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimate filmate gastrorezistente
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Comprimate filmate gastrorezistente, ovale, de culoare galben-galben deschis.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ şi codul ATC
Inhibitor al pompei de protoni. A02BC02
PROPRIETĂŢILE FARMACOLOGICE
Proprietăţi farmacodinamice Mecanism de acţiune: Pantoprazolul este un substitut al benzimidazolului care inhibă secreţia de acid hidrocloric în stomac prin blocarea specifică a pompei de protoni ale celulelor parietale.
Pantoprazolul este transformat în forma sa activă în mediul acid din împrejmuirea celulelor parietale unde va inhiba enzima H*,K*-ATPazei, adică etapa finală a producţiei de acid clorhidric din stomac. Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia bazală cât şi pe cea stimulată de acid. La majoritatea pacienţilor, eliminarea simptomelor are loc în termen de 2 săptămâni. Ca şi în cazul altor inhibitori de pompă de protoni şi al inhibitorilor receptorilor H2-histaminergici, tratamentul cu pantoprazol reduce aciditatea din stomac şi, ca urmare, provoacă o creştere a nivelului de gastrină, proporţional cu reducerea nivelului de aciditate. Creşterea nivelului de gastrină este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul receptor al celulei, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric în mod independent de stimularea provocată de alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este acelaşi, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.
Valorile gastrinemiei, în condiţii de repaus alimentar, cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. La utilizarea pe termen scurt, în majoritatea cazurilor aceste valori nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. în timpul unui tratament pe termen lung, nivelurile de gastrină se dublează, în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri de tratament de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoasă).
Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei creşte, ca reacţie la secreţia scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc şi ca urmare a acidităţii gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigaţiile pentru tumorile neuroendocrine.
Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referinţă.
Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie. Pantoprazol este absorbit rapid şi concentraţia maximă în plasmă este obţinută după o singură doză orală de40mg. &În medie concentatiile serice maxime,de aproximativ 2-3 mcg/ml, se obţin la circa 2,5 ore după administrare şi aceste valori rămân constante după administrări repetate.
Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau repetate. în intervalul de dozare cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală, cât şi după cea intravenoasă.
Biodisponibilitatea absolută a comprimatului este de aproximativ 77 %. Ingestia concomitentă de alimente nu influenţează valoarea ASC, concentraţia serică maximă, şi în consecinţă, biodisponibilitatea. Prin ingestia concomitentă de alimente va creşte doar variabilitatea perioadei de absorbţie.
Distribuţie. Legarea pantoprazolului de proteinele serice este de aproximativ 98. %. Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg.
Eliminare. Substanţa este metabolizată aproape exclusiv în ficat. Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, cu o conjugare ulterioară cu sulfatul, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4. Timpul de înjumătăţire terminal este de aproximativ 1 oră, iar clearance-ul este de circa 0,1 l/oră/kg. Au existat câteva cazuri de eliminare întârziată la unii subiecţi. Din cauza legăturii specifice a pantoprazolului cu pompa de protoni din celula parietală, timpul de înjumătăţire al eliminării nu este corelat cu o durată de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei de acid).
Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80 %) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul fiind excretat prin fecale. Principalul metabolit existent atât în ser, cât şi în urină, este desmetilpantoprazolul, care se conjugă cu sulfatul. Timpul de înjumătăţire al principalului metabolit (aproximativ 1,5 ore) nu este mai mare decât cel al pantoprazolului.
Caracteristici ia pacienţi/grupuri speciale de subiecţi. Aproximativ 3 % din populaţia europeană prezintă un deficit funcţional al enzimei CYP2C19 şi aceste persoane au fost identificate ca metabolizatori slabi. La aceşti pacienţi, metabolizarea pantoprazolului este catalizată probabil în principal de CYP3A4. După administrarea unei doze unice de pantoprazol de 40 'mg, aria medie de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp a fost de aproximativ 6 ori mai mare la metabolizatorii slabii decât !a subiecţii cu enzima CYP2C19 funcţională (rrietabolizator activ). Valorile medii ale concentraţiilor plasmatice maxime au crescut cu aproximativ 60%. Aceste constatări nu au afectat dozarea pantoprazolului. Nu este recomandată reducerea dozei când pantoprazolul este administrat la pacienţi cu insuficienţă renală (inclusiv pacienţi trataţi prin dializă). Ca şi în cazul subiecţilor sănătoşi, timpul de înjumătăţire al pantoprazolului este scurt şi în această situaţie.
Pantoprazolul va fi dializat numai îri cantităţi foarte reduse. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire întârziat într-o proporţie moderată (2-3 ore), excreţia este totuşi rapidă şi astfel nu are loc acumularea. Deşi pentru pacienţii cu ciroză hepatică (clasele Child A şi B) valorile de înjumătăţire cresc până la 7-9 ore şi valorile ASC se măresc cu un coeficient cuprins între 5-7, concentraţia serică maximă este doar uşor mărită cu un coeficient de 1,5 în comparaţie cu subiecţii sănătoşi.
O uşoară creştere a valorilor ASC şi C ^ la voluntarii în vârstă faţă de subiecţii mai tineri nu este nici ea relevantă din punct de vedere clinic.
Copii. După administrarea orală a unor doze unice de 20 sau 40 mg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani, valorile ASC şi Cmax se situau în intervalul corespunzător valorilor de la adulţi.
După administrarea intravenoasă a unor doze unice de 0,8 sau 1,6 mg/kg de pantoprazol la copii cu vârste cuprinse între 2 şi 16 ani nu s-a constatat nici o asociere semnificativă între clearance-ul pantoprazolului şi vârstă sau greutatea corporală. Valoarea ASC şi volumul de distribuţie au fost conforme cu datele obţinute la adulţi.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Pulcet® este indicat:
-Adulţi şi dolescenţi cu virsta de 12ansi mai mari
- Esofagită de reflux Adulţi
- Eradicarea HelicobaGter pylori (H. pylori) în combinaţie cu tratament antibiotic adecvat la pacienţi cu ulcere asociate cu H. pylori
- Ulcer gastric şi duodenal
- Sindromul Zoîlinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
DOZE Şl MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi trebuie înghiţite întregi, cu apă, cu o oră înainte de masă. Doza recomandată
Adulţi şi sfâolescenţi cu vârsta de 12 ani şi mai mari
Esofagită de reflux
Un comprimat de Pulcet®pe zi. în unele cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet®zilnic), în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea esofagitei de reflux, de obicei, este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc, de obicei, în termen de alte 4 săptămâni.
Adulţi
Eradicarea H. pylori în combinaţie cu două antibiotice adecvate
La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal, care prezintă H. pylori, eradicarea agentului patogen se poate realiza cu ajutorul unei terapii combinate. Trebuie luate în consideraţie ghidurile locale oficiale (de ex. recomandările naţionale) privitor la rezistenţa bacteriană şi la utilizarea şi prescripţia adecvată a antibioticelor. în funcţie de nivelul de rezistenţă, pentru eradicarea infecţiilor cu H. pylori pot fi recomandate următoarele combinaţii:
a) câte un comprimat de Pulcet®de două ori pe zi + 1000 mg amoxicilină de două ori pe zi
+ 500 mg claritromicină de două ori pe zi
b) câte un comprimat de Pulcet® de două ori pe zi
+400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi
+ 250 - 500 mg claritromicină, de două ori pe zi
c) câte un comprimat de Pulcet® de două ori pe zi + 1000 mg amoxicilină, de două ori pe zi
+ 400 - 500 mg metronidazol (sau 500 mg tinidazol), de două ori pe zi în terapia combinată pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori, cel de-al doilea comprimat de Pulcet® trebuie administrat cu o oră înainte de masa de seară.
Terapia combinată se aplică în general timp de 7 zile şi poate fi prelungită timp de alte 7 zile, până la o durată totală de maxim două săptămâni.
Dacă, pentru a asigura vindecarea ulcerelor, se indică prelungirea tratamentului cu pantoprazol, trebuie consultate recomandările privind dozele pentru ulcerele duodenale şi gastrice.
Dacă terapia combinată nu reprezintă o opţiune, de exemplu dacă pacientul nu prezintă infecţie cu H. pylori, pentru monoterapia cu Pulcet® se aplică următoarele indicaţii:
Tratamentul ulcerului gastric.
Un comprimat de Pulcet® pe zi. în anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet® pe zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea ulcerului gastric, de obicei, este necesară o elasticitate de 4 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 4 săptămâni.
Tratamentul ulcerului duodenal Un comprimat de Pulcet® pe zi. în anumite cazuri doza poate fi dublată (creştere la 2 comprimate de Pulcet® pe . zi) în special atunci când pacientul nu a răspuns la alt tratament.
Pentru tratarea ulcerului duodenal, de obicei, este necesară o elasticitate de 2 săptămâni. Dacă aceasta nu este suficientă, vindecarea are loc de obicei în termen de alte 2 săptămâni.
Sindromul Zollinger-Ellison şi alte stări hipersecretorii patologice
Pentru tratarea pe termen lung a sindromului Zollinger- Ellison şi a altor stări hipersecretorii patologice pacienţii trebuie să-şi înceapă tratamentul cu o doză zilnică de 80 mg (2 comprimate de Pulcet® 40 mg).
Ulterior, titrarea dozei poate fi efectuată prin creşterea sau reducerea acesteia, în funcţie de necesităţi, utilizându-se ca reper măsurătorile secreţiilor de acid gastric. în cazul dozelor zilnice de peste 80 mg, acestea trebuie împărţite şi - administrate de 2 ori pe zi.
Este posibilă o creştere temporară a dozei de peste 160 mg de pantoprazol, dar aceasta nu trebuie aplicată pe perioade mai lungi decât este necesar pentru controlul corespunzător al acidităţii.
Durata tratamentului în cazul sindromului Zollinger-Ellison şi al altor stări hipersecretorii patologice nu este limitată şi trebuie adaptată în funcţie de necesităţile clinice.
Grupe speciale de pacienţi
Copii cu vârsta sub 12 ani. Pulcet® nu este recomandat pentru utilizarea la copii cu vârsta sub 12 ani, datorită insuficienţei datelor de siguranţă şi de eficacitate pentru această grupă de vârstă.
Insuficienţă hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg pantoprazol. Pulcet® nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H. pylori la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată spre severă, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.
Insuficienţă renala. La pacienţii cu insuficienţaTenală nu este necesară ajustarea dozei. Pulcet® nu trebuie utilizat în tratamentul combinat pentru eradicarea H: pylori la pacienţii cu insuficienţă renală, pentru că nu există date curente de eficacitate şi siguranţă al preparatului în tratamentul combinat la aceşti pacienţi.
Pacienţi vârstnici. La pacienţii vârstnici nu este necesară ajustarea dozei.
REACŢII ADVERSE
Aproximativ 5% dintre pacienţi pot manifesta reacţii adverse la medicament. Cele mai de frecvente sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1 % dintre pacienţi.
Mai jos sunt enumerate reacţiile adverse raportate pentru pantoprazol, acestea sunt prezentate în următoarea ordine a frecvenţei: foarte frecvente (>1/10); frecvente (>1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100); rare (>1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimate din datele disponibile).
Pentru toate reacţiile adverse raportate din experienţa ulterioară punerii pe piaţă, nu este posibilă o ordonare după frecvenţă şi de aceea sunt menţionate cu frecvenţă necunoscută.
&În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Reacţiile adverse observate în timpul studiilor clinice cu pantoprazol şi în experienţa ulterioară punerii pe piaţă:
Tulburări hematologice şi limfatice: rare - agranulocitoză; foarte rare - trombocitopenia, leucopenia, pancitopenia.
Tulburări ale sistemului imunitar: rare - hipersensibilitate (inclusiv reacţii anafilactice şi şoc anafilactic), urticarie, edem angioneurotic; cu frecvenţă necunoscută - sindromul Stevens-Johnson, sindromul Lyell, eritem multiform.
Tulburări metabolice şi de nutriţie: rare - hiperiipidemii şi creşteri ale nivelului de lipide (trigliceride, colesterol), modificări ale greutăţi corporale; cu frecvenţă necunoscută - hiponatriemie, hipomagneziemie.
Tulburări psihice: mai puţin frecvente - tulburări-ale somnului; rare - depresie (şi toate simptomele de agravare asociate); foarte rare - dezorientare (şi toate simptomele de agravare asociate); cu frecvenţă necunoscută - halucinaţii, confuzie (in special la pacienţii predispuşi, precum şi agravarea acestor simptome în cazul preexistenţei).
Tulburări ale sistemului nervos: mai puŞn frecvente - cefalee, ameţeală; rare - tulburări ale gustului.
Tulburări oculare: rare - tulburări de vedere / vedere înceţoşată.
Tulburări gastrointestinale: frecvente - polipi ai glandelor fundice (benigni); mai puţin frecvente - diaree, greaţă / vărsături, distensie abdominală şi balonare, constipaţie, xerostomie, durere şi disconfort abdominal.
Tulburări hepatobiliare: mai puţin frecvente - creşterea enzimelor hepatice (transaminaze, y-GT); rare - creşterea nivelului de bilirubină; cu frecvenţă necunoscută - leziuni hepatocelulare, icter, insuficienţă hepatocelulară.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: mai puţin frecvente - exantem / erupţii, prurit; cu frecvenţă necunoscută - fotosensibilitaţe.
Tulburări musculo-scheletice’şi ale ţesutului conjunctiv: rare - artralgie, mialgie.
Tulburări renale şi ale căilor urinare: cu frecvenţă necunoscută - nefrită interstiţială.
Tulburări ale aparatului genital şi sânului: rare - ginecomastie.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: mai puţin frecvente - astenie, fatigabilitate, oboseală; rare - creşterea temperaturii corporale, edem periferic.
CONTRAINDICAŢII
Hipersensibilitate la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi, sau la oricare dintre ceilalţi excipienţi.
SUPRADOZAJ
Nu s-au raportat simptome de supradozaj la om.
Dozele până la 240 mg administrate intravenos timp de 2 min au fost bine tolerate.
Deoarece pàhtoprazôiül esté puternic legat de protéine, acesta nu este uşor dializabil. în caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, în afară de tratament simptomatic şi suportiv, nu există recomandări terapeutice specifice.
ATENŢIONĂRI Şl PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Insuficienţa hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă enzimele hepatice trebuie monitorizate periodic pe durata tratamentului cu pantoprazol. în cazul în care nivelul de enzime hepatice creşte, tratamentul trebuie întrerupt.
Tratament combinat. în cazul tratamentului combinat trebuie studiat rezumatul caracteristicilor produsului al respectivului medicament.
La apariţia oricărui simptom alarmant. La apariţia oricărui simptom alarmant (de exemplu, pierdere semnificativă neintenţionată în greutate, vărsături recurente, disfagie, hematemeză, anemie sau melenă) şi când este suspectat sau prezent ulcerul gastric, trebuie exclus caracterul malign, pentru că tratamentul cu pantoprazol poate reduce simptomele şi întârzia diagnosticul. Dacă simptomele persistă în ciuda unui tratament adecvat trebuie efectuate investigaţii suplimentare.
Administrarea concomitentă cu atazanavir.
Administrarea concomitentă de atazanavir cu inhibatori de pompă de protoni nu este recomandată. în cazul în care este inevitabilă administrarea concomitentă de atazanavir şi un inhibitor de pompă de protoni, se recomandă o monitorizare clinică atentă (de exemplu, încărcătura virală), precum şi creşterea dozei de atazanavir la 400 mg, cu 100 mg de ritonavîr. Nu trebuie depăşită doza zilnică de 20 mg de pantoprazol.
Influenţa asupra absorbţiei vitaminei B12.
Pantoprazolul, la fel ca toate celelalte medicamente antiacide, poate reduce absorbţia vitaminei B12 (ciancobalamină) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat în considerare la pacienţii cu deficit de vitamina B12 sau la cei care prezintă factori de risc privind malabsorbţia vitaminei B12, în terapia de lungă durată, sau în cazul în care sunt observate simptomele clinice respective.
Tratament pe termen lung. în tratamentul pe termen lung, în special atunci când perioada de tratament depăşeşte 1 an, pacienţii trebuie ţinuţi sub supraveghere periodică. Infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii. Pantoprazolul, la fel ca toţi inhibitorii pompei de protoni (IPP), poate spori numărul de bacterii prezente în mod normal în tractul gastrointestinal superior. Tratamentul cu pantoprazol poate conduce la un risc uşor sporit de infecţii gastrointestinale cauzate de bacterii precum Salmonella şi Campylobacter.
Hipomagneziemie. Hipomagneziemie severă a fost raportată în urma administrării de IPP ca pantoprazolul, pentru o durată de cel puţin 3 luni, iar în cele mai multe cazuri de un an. Manifestări serioase a hipomagneziemiei ca oboseala, tetanie, delir, convulsii, ameţeli şi aritmia ventriculară pot apărea, dar pot apărea pe nesimţite şi pot fi trecute cu vederea. La cei mai afectaţi pacienţi, hipomagneziemia a sporit după înlocuirea magneziului şi întreruperea administrării de IPP.
Pentru pacienţii la care se preconizează un tratament prelungit cu IPP sau care administrează concomitent cu digoxin sau preparate care pot cauza hipomagneziemia (de ex. diuretice), ar trebui măsurat nivelul de magneziu înaintea începerii tratamentului cu IPP şi periodic în timpul tratamentului.
Fracturi de oase. Administrarea de IPP, mai ales în doze înalte şi perioade de lungă durată (>1 an), poate duce la o creştere modestă a riscului de fracturi ale şoldului, încheieturii mîinei, coloanei vertebrale, predominant la vîrstnici sau în cazul prezenţei a altor factori de risc cunoscuţi. Studiile observaţionale sugerează că IPP poate mări riscul total al fracturii cu 10-40%. Unele creşteri pot fi datorate altor factori de risc. Pacienţii cu risc de osteoporoză trebuie să fie îngrijiţi conform ghidurilor clinice curente şi să administreze adecvat vitamina D şi calcium. Interferenţe cu testele de laborator Creşterea valorilor concentraţiilor plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigaţiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferenţă, tratamentul cu Pulcet trebuie oprit temporar, pentru cel puţin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5. 1). Dacă, după evaluarea iniţială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA şi gastrinei nu revin la valorile din intervalul de referinţă, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de protoni.
Administrarea în sarcină şi perioada de alăptare Sarcina. Nu există date relevate privind utilizarea pantoprazolului la femei gravide. Pulcet®nu trebuie utilizat în timpul sarcinii dacă nu este absolut necesar.
Alăptarea. A fost raportată excreţia în laptele matern uman. De aceea o decizie cu privire la continuarea / întreruperea alăptării sau continuarea / întreruperea terapiei cu Pulcet® trebuie luată având în vedere beneficiile alăptării pentru copil şi beneficiile terapiei cu pantoprazol pentru mamă.
Influenţa asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Pot apărea reacţii adverse la medicament precum senzaţia de ameţeală şi "tunăuraride vedere",Daca cientul prezintă aceste simptome, acesta trebuie să întrerupă activi tăţile care presupun conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.
INTERACŢIUNI CU ALTE MEDICAMENTE, ALTE TIPURI DE INTERACŢIUNI
Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente. Din cauza inhibării puternice şi de durată a secreţiei de acid gastric, pantoprazolul poate reduce absorbţia medicamentelor a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric, de exemplu cazul unor antifungice azole precum ketoconazolul, itraconazolul, posaconazolul şi alte medicamente precum erlotinibul. Medicamente anti-HIV (atazanavir). Administrarea concomitentă de atazanavir şi de alte medicamente anti- HIV, a căror absorbţie este dependentă de pH, cu inhibitori de pompă de protoni poate avea drept rezultat o reducere substanţială a biodisponibilităţii acestor medicamente anti-HIV şi poate afecta eficienţa lor. Din acest motiv, nu este recomandată administrarea concomitentă a inhibitorilor de pompă de protoni cu atazanavir.
Anticoaguiante cumarinice (fenprocumon sau warfarină). Deşi nu a fost observată nici o interacţiune pe parcursul administrării concomitente de fenprocumon sau warfarină, în studiile clinice farmacocinetice au fost raportate câteva cazuri izolate de modificări ale valorii raportului normalizat internaţional (INR) pe parcursul tratamentului concomitent în perioada ulterioară punerii pe piaţă. Astfel, la pacienţii trataţi cu anticoaguiante cumarinice (de exemplu fenprocumon sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină / INR înainte de iniţierea, după finalizarea sau pe parcursul utilizării neregulate al acestuia.
Alte studii privind interacpunile. Pantoprazolul este metabolizat în mare parte la nivelul ficatului, prin intermediul sistemului enzimatic citocrom P450.
Principala cale de metabolizare este demetilarea de către CYP2C19, iar printre celelalte căi de metabolizare se numără oxidarea de către CYP3A4.
Medicamente metabolizate pe aceleaşi căi, precum carbamazepina, diazepamul, glibenclamida, nifedipinul şi contraceptivele orale care conţin levonorgestrel şi etinilestradiol nu au indicat interacţiuni clinice semnificative. Pantoprazolul nu afectează metabolizarea substanţelor active metabolizate de CYP1A2 (precum cafeina, teofilina), CYP2C9 (precum piroxicamul, diclofenacul, naproxenul), CYP2D6 (precum metoprololul), CYP2E1 (precum etanolul) sau nu interfera cu absorbţia digoxinei asociată cu p-glicoproteina.
Nu au fost semnalate nici un fel de interacţiuni cu antiacidele administrate concomitent.
Nu au fost observate niciun fel de interacţiuni clinic relevante la administrarea concomitentă a pantoprazolului cu anumite antibiotice (claritromicină, metronidazol, amoxicilină).
PREZENTARE, AMBALAJ
Comprimate filmate gastrorezistente 40 mg.
Câte 4 comprimate filmate în blister. Cîte 1 blister împreună cu instrucţiunea pentru administrare, în cutie de carton. Câte 14 comprimate filmate în blister. Câte 1 sau 2 blistere împreună cu instrucţiunea pentru administrare, în cutie de carton.
PĂSTRARE
A se păstra la temperaturi sub 25°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor!
TERMEN DE VALABILITATE
3 ani.
A nu se utiliza după data de expirare indicată pe ambalaj.
STATUTUL LEGAL
Cu prescripţie medicală.
DOZE Şl MOD DE ADMINISTRARE
Comprimatele nu trebuie mestecate sau zdrobite şi
DEŢINĂTORUL CERTIFICATULUI DE &ÎNREGISTRARE
Nobel ilag Sanayii ve Ticaret A. Ş. , Turcia.
NUMELE Şl ADRESA PRODUCĂTORULUI
Nobel ilag Sanayii ve Ticaret A. Ş. , Duzce, Turcia.
Specificații principale
Article
101099
Țara producător
Turcia
Producător
Nobel
Cod medicament
9210701201
Produse Asemănătoare
Produse vizualizate