этого товара
нет в продаже
Din marele continent al interbelicului literar, cand vine vorba despre poezie, reperele care s-au detasat si s-au canonizat sunt reprezentate de cativa poeti modernisti - Ion Barbu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga si Ion Pillat - si de alte cateva nume semnificative pentru avangarda, cum ar fi Tristan Tzara si Urmuz, pentru a-i numi pe cei mai cunoscuti. Daca in cazul prozei, recunoscuta este prozatoarea Hortensia-Papadat Bengescu, in cazul poeziei, cu mare greutate ar trece Maria Banus insasi testul notorietatii, Elena Farago si Otilia Cazimir fiind prezente in manuale doar cu poeziile pentru copii. In realitate, intre cele doua razboaie, au scris foarte multe poete. De ce istoriile literare le ignora, in cea mai mare parte, este o intrebare care ar trebui sa vina in pandant cu alte cateva intrebari, la care multe si multi dintre noi, cercetatoare, critici sau simpli cititori, ar fi bine sa mediteze. De ce libertati se bucurau, la acea vreme, femeile, cata autonomie personala aveau? Erau ele egale in drepturi cu barbatii, intre razboaie? A existat, de-a lungul istoriei noastre, curiozitate reala pentru contributiile femeilor? A existat deschidere, libera de prejudecati, pentru creatia artistelor? Cat de receptiva a fost critica noastra la alte forme de expresie in afara celor deja validate de traditie?
Daca primele doua volume ale antologiei Un secol de poezie romana scrisa de femei au pus in valoare autoare, multe dintre care fac parte in continuare din viata comunitatii literare, in volumul de fata se regasesc 25 de autoare active in perioada interbelica, azi necunoscute publicului larg si aproape uitate de critica literara. Selectia pe care am facut-o a incercat sa acopere directii si forme de expresie cat mai diverse, poete din cat mai multe zone geografice si cu apartenente stilistice diferite, ilustrative, de altfel, pentru mozaicul de stiluri care au coexistat in perioada dintre razboaie. - Alina Purcaru, Paula Erizanu.
