Defal 30mg comp. N10

Indicaţii terapeutice
Afecţiuni reumatice şi colagenoze: tratamentul episoadelor acute şi/sau terapia de întreţinere în
artrita reumatoidă, artrita psoriazică, în cazul când tratamentul conservator este ineficient;
polimialgia reumatică; febra reumatică acută; lupus eritematos sistemic; dermatomiozita severă;
periarterita nodoasă; arterita craniană şi granulomatoza Wegener.
Afecţiuni dermatologice: pemfigus, pemfigus bulos, dermatită exfoliativă, eritem multiform sever,
eritem nodos şi psoriazis sever.
Alergii: astm bronşic rezistent la tratamentul convenţional.
Afecţiuni pulmonare: sarcoidoză pulmonară, alveolita alergică extrinsecă (pneumoconioză ca
urmare a inhalării prafului organic), pneumonie interstiţială descuamativă (fibroză pulmonară
idiopatică).
Afecţiuni oculare: coroidită, corioretinită, irită şi iridociclită.
Afecţiuni hematologice: trombocitopenie idiopatică, anemie hemolitică şi tratamentul paliativ al
leucemiei şi limfomului.
Afecţiuni gastrointestinale şi hepatice: colită ulcerativă, boala Crohn şi hepatită cronică activă.
Afecţiuni renale: sindrom nefrotic. Doze şi mod de administrare
Doza iniţială variază între 6 şi 30 mg la o priză pentru adulţi şi 0,25-1,5 mg/kg pentru copii. Dozele
şi frecvenţa administrării se stabilesc în mod individual, în funcţie de severitatea şi evoluţia
afecţiunii. Această doză iniţială poate fi menţinută sau modificată, până la obţinerea răspunsului
clinic scontat.
Ca doză de întreţinere trebuie utilizată doza minimă eficace necesară pentru controlul simptomelor.
Doza se reduce treptat, pentru a permite recuperarea funcţiei axului hipotalamo-hipofizarsuprarenal.
Insuficienţă hepatică
La pacienţii cu insuficienţă hepatică valorile sanguine ale deflazacortului pot fi crescute. De aceea
doza de deflazacort trebuie monitorizată cu atenţie şi de utilizat doza minimă eficientă.
Insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală nu sunt necesare precauţii speciale, altele decât cele adoptate de
obicei la pacienţii trataţi cu glucocorticoizi.
Vârstnici
La pacienţii vârstnici nu sunt necesare precauţii speciale, altele decât cele adoptate de obicei la
pacienţii trataţi cu glucocorticoizi. Reacţiile adverse frecvente ale corticosteroizilor sistemici pot fi
asociate cu consecinţe mai grave la vârste înaintate.
Mod de administrare:
Administrare orală. Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Utilizarea corticoizilor o durată mai îndelungată decât tratamentul de substituţie sau terapia de
urgenţă pe termen scurt sunt contraindicate în următoarele cazuri: ulcer peptic, infecţii bacteriene şi
virale, tuberculoză activă, herpes ocular, herpes zoster (faza viremică), varicelă, infecţii micotice
sistemice şi în perioadele pre- şi postvaccinare. https://bit.ly/2VrkVCr