Cum alegem cel mai potrivit ceas de mână
De-a lungul secolului XX, ceasul de mână a fost unul dintre cele mai răspândite obiecte personale, iar popularitatea crescândă a acestuia i-a permis să evolueze de la un simplu instrument pentru măsura timpului la o unealtă pentru lucru, un accesoriu la modă sau o bijuterie în concordanță cu prosperitatea celui care-l poartă.
Popularitatea ceasului de mână a început să scadă la începutul secolului XXI, însă dacă ești unul dintre cei purtați de valul de interes care a început să se manifeste de câțiva ani, acest ghid de cumpărături îți va explica tehnologiile existente astăzi pe piață și detaliile constructive relevante pentru a putea face o alegere bună.
Cel mai vechi ceas de mână a fost construit în secolul XVI, iar secolul XIX a adus pe piață primele modele comerciale bazate pe deja existentul și popularul ceas de buzunar. Ceasul de mână s-a născut cu adevărat la începutul secolului XX, atunci când cererea a devenit suficient de mare iar producătorii au început să miniaturizeze mecanismele ceasurilor de buzunar pentru a le da forma cunoscută astăzi.
Primul șoc al pieței ceasurilor a avut loc la începutul anilor `70, atunci când a apărut pe piață mecanismul cu cuarț. Ieftin, ușor de fabricat și cu o precizie foarte bună, mecanismul cu cuarț a scuturat serios piața ceasurilor mecanice elvețiene și a dus la apariția unor companii noi care sunt astăzi renumite.
Cel de-al doilea șoc a fost apariția telefonului mobil, toți cei care purtau un ceas doar pentru indicarea orei renunțând să-l mai cumpere sau să-l mai poarte atunci când au descoperit că au acum în buzunar un aparat care indică timpul cu o precizie foarte bună.
Astfel, după creșterea masivă din anii `70 și `80, piața ceasurilor de mână a început să se restrângă încetul cu încetul. Născută acum vreo trei-patru ani, noua generație de ceasuri inteligente nu a convins prea mult, însă a reușit cumva să resuscite interesul pentru vechiul ceas de mână. Creșterea, mai mare în segmentul superior la modelelor complexe și scumpe, este în mod vădit condusă rafinament și estetică, iar dacă sunteți una dintre persoanele care ia pentru prima oară în calcul achiziția unui ceas de mână, acest ghid vă va oferi noțiunile de bază și vă va oferi și câteva sugestii.
Cum alegem un ceas de mână în funcție de mecanism
Chiar dacă nu trece prin cele mai grozave momente din istoria sa, piața ceasurilor oferă încă o varietate enormă de produse, aceasta oferind probabil și unele dintre cele mai bogate și mai bulversante cataloage de produse. Pentru alegerea ceasului ideal, va trebui să vă faceți o listă cu detaliile tehnice dorite, iar criteriile de mai jos încearcă să comaseze acest subiect.
În funcție de mecanismul care le acționează, ceasurile de mână pot fi împărțite în trei mari categorii: cu angrenaj mecanic, cu mecanism cu cuarț și computerizate, adică bine cunoscutele ceasuri inteligente.
Ceasurile mecanice
Inventate în secolul XV, ceasurile cu angrenaj mecanic au rămas la fel de fascinante de-a lungul timpului, mecanismul cu roți dințate, arcuri, contragreutăți și balansier inspirând atâtea generații de ingineri. De-a lungul timpului, fiecare inventator și producător a încercat să îmbunătățească modul de acționare al acestui tip de ceas, însă principiile de bază au rămas în general aceleași: un arc tensionat pune în mișcare un ansamblu de roți dințate, balansierul transformă această mișcare de rotație în mișcare liniară regulată, iar eșapamentul ține întregul ansamblu sub control și transmite către angrenajele limbilor mișcarea sacadată de avans.
Inventat în primul sfert al secolului XX, ceasul automat a eliminat necesitatea întoarcerii regulate la una – două zile a arcului de acționare. Rămânând în esență același ceas mecanic, ceasul automat folosește însă în plus un rotor care transformă mișcările regulate ale mâinii într-o mișcare de rotație care armează arcul principal. Astfel, ceasul mecanic a devenit mai simplu de folosit, și nu este de mirare că cele mai multe modele vândute în prezent sunt cele mecanice automate.
Un alt mecanism special este tourbillon. Dacă mecanismul automat a simplificat utilizarea, tourbillon a îmbunătățit precizia prin compensarea acțiunii gravității asupra balansierului și eșapamentului. În locul unui mecanism fix, ceasurile tourbillon închid cele două componente critice pentru generarea tactului într-o cușcă cilindrică aflată permanent în stare de rotație. Pentru a beneficia de avantajele acestei minunății de ingineri mecanică, trebuie să fiți pregătiți să plătiți un preț extrem de piperat care nu este aproape niciodată justificat.
Avantajele unui ceas mecanic:
- Conservarea bună a valorii în timp
- Nu necesită baterii
- Au o valoare intrinsecă superioară
- Pot fi reparate sau reglate de specialiști
Dezavantajele unui ceas mecanic:
- Sensibile la șocuri, temperaturi extreme și câmpuri magnetice
- Au o precizie mai mică decât un ceas cu cuarț
- Necesită reglaje și curățare la intervale regulate de timp
- Au un preț ridicat
După cum se observă, ceasurile mecanice nu sunt cele mai precise mijloace de măsurare a timpului și sunt totodată mai scumpe. Pentru cei care vor doar un accesoriu care să arate bine și să arate corect timpul, opțiunea cuarț este superioară, ceasurile mecanice fiind destinate în zilele noastre doar celor care vor să achiziționeze un produs scump care poate avea valoare de amintire și care își poate conserva bine calitățile estetice și tehnice timp de mai multe decenii.
Ceasurile cu cuarț
Inventat la sfârșitul anilor `60 și ajuns pe piață la începutul deceniului următor, mecanismul cu cuarț a fost un adevărat cutremur pentru industria ceasurilor. Ușor de fabricat, ieftin și cu o precizie excelentă, mecanismul cu cuarț a subminat supremația producătorilor de ceasuri mecanice elvețieni deoarece noile companii specializate în electronică puteau răsări acum din SUA, Japonia sau alte țări fără o tradiție în orologerie dar care călăreau atunci valul năucitor al electronicii.
Ideea de a folosi electricitatea în locul mecanicii nu era nouă la acea dată, însă ceasul pur electric din anii `50 fusese un rateu. Folosind un cristal de cuarț care vibrează cu o regularitate impresionantă atunci când este alimentat cu curent și generează astfel frecvența de tact, noile ceasuri avea însă o precizie de zece ori mai bună decât cea a unui ceas mecanic, uneori chiar mai mult, și erau mult mai fiabile. Chiar și astăzi, nu este neobișnuit ca un ceas cu cuarț de 100 de lei să depășească acuratețea unui ceas mecanic de 2000 de lei, superioritatea noii tehnologii fiind de necombătut.
În funcție de implementare, producătorii au ales fie un ecran digital cu cristale lichide, punând astfel banalului ceas electronic, fie să alimenteze un mic electromotor, care acționează mai apreciatele cadrane analogice cu limbi.
Avantajele unui ceas cu cuarț
- Precizie foarte mare
- Preț mic
- Rezistență la șocuri sau temperaturi extreme
- Funcționează fără intervenții externe timp de luni sau ani
Dezavantajele unui ceas cu cuarț
- Valoare intrinsecă mică
- Nu pot fi reparate
- Nu își conservă valoarea în timp
- Necesită baterii
După cum se observă, ceasurile cu cuarț sunt o opțiune foarte bună pentru cei care doresc un ceas fiabil cu precizie ridicată însă nu sunt sub nici o formă dispuși să accepte prețurile extrem de piperate ale modelelor mecanice de vârf. Unele dezavantaje, cum ar fi alimentarea, pot fi rezolvate prin optarea pentru un model cu alimentare solară, ceea ce face cuarțul și mai atractiv. Aceste ceasuri, chiar și atunci când sunt scumpe, au tendința de a avea o valoare de revânzare foarte redusă.
Cum alegem un ceas de mână în funcție de materialele de construcție
Dacă v-ați decis pentru un ceas mecanic, unul cu mecanism cu cuarț sau unul inteligent, este timpul să alegeți modelul ideal în funcție de criteriile de construcție. Aici trebuie să fiți atenția la carcasa propriu-zisă a ceasului, la geamul protector al afișajului și la curea.
Carcasa
Structura de rezistență a întregului ceas, carcasa este cea care protejează mecanismul interior, dar totodată și cea care va avea impactul principal asupra esteticii după ani de utilizare. Materialele disponibile pe piață în prezent sunt următoarele:
Plastic sau rășini polimerice: alegeri ieftine, acestea se regăsesc pe modelele inferioare. Plasticul simplu este de evitat, acesta neavând nici o calitate, dar fiind sensibil la intemperii, zgârieturi și șocuri. Rășinile polimerice, cum ar fi policarbonatul, sunt mai rezistente la intemperii și șocuri, însă rămân o alegere bună doar pentru ceasurile sportive mai accesibile. Opțional, aceste modele vor folosi și cauciuc pentru etanșeizare, un material și el destul de ieftin care rezistă suficient de bine în timp.
Alama: o alegere populară pentru ceasurile mai ieftine, alama este rezistă la zgârieturi și se comportă bine în timp dacă este întreținută corect. Problemele acestui material metalic sunt coroziunea, acesta fiind sensibil la transpirație sau aerul sărat marin, și greutatea cam mare. Deoarece materialul nu poate fi acoperit electrochimic, ci doar placat, modelele care au o peliculă din alt material (crom, argint, aur, platină) tind să se cojească după o vreme.
Aluminiul: o alegere bună pentru ceasurile sportive datorită greutății reduse, aluminiul este însă mai puțin rezistent la zgârieturi decât alama sau oțelul. Acesta poate fi însă eloxat foarte bine, iar straturile protectoare alese de producător îi pot îmbunătăți aspectul sau rezistența în timp.
Oțelul inoxidabil: cea mai populară și cea mai bună alegere, oțelul este dur, rezistă bine la intemperii, nu este prea scump și are o greutate mai redusă decât alama. Un ceas din oțel inoxidabil de bună calitate este nemuritor, acesta putând arăta aproape la fel de bine ca în ziua achiziției și după 20 sau 30 de ani.
Titanul: foarte dur, hipoalergic și cu o rezistență foarte bună la coroziune, titanul este în plus și mai ușor decât oțelul sau alama. O alegere bună pentru ceasurile din gama superioară, titanul este însă cam scump.
Ceramica sau alte materiale compozite: cu o duritate deosebită, imunitate la intemperii și greutate redusă, ceramica este sensibilă doar la șocurile foarte puternice. Un material scump, ceramica sau materialele compozite bazate pe ea sunt folosite doar pe ceasurile din gamele superioare.
Aur sau platină: etalonul luxului, aceste materiale nu sunt prea dure, însă sunt aliate cu alte metale care întăresc rezistența la zgârieturi. Acestea rezistă însă foarte bine la coroziune și temperaturi, oferind totodată și prestigiul de care unii se pare că au nevoie.
Geamul protector
Protecția ceasului este dată nu doar de către carcasă, ci și de către geamul protector al afișajului. Opțiunea de alegeri este aici mult mai mică, iar doar două dintre opțiuni sunt viabile.
Plexigras sau alte rășini polimerice: o opțiune ieftină folosită de cele mai multe ori pe ceasurile electronice, aceasta trebuie evitată deoarece nu prea rezistă la zgârieturi și uzură.
Cristalul mineral: cea mai răspândită opțiune, acesta oferă o rezistență bună la zgârieturi și o rezistență foarte bună la șocuri. Cu o rezistență de 5-6 pe scara MOH, în funcție de soluțiile tehnologice folosite de producători, acesta este o soluție de care te poți baza dacă ai puțină grijă de ceas.
Safirul: o opțiune scumpă disponibilă doar pe ceasurile de vârf, safirul are o duritate de 9 puncte pe scara MOH și oferă o rezistență excelentă la zgârieturi. Safirul nu este însă tot atât de rezistent la șocuri, producătorii care vor să îmbunătățească acest aspect alegând geamuri protectoare mai groase cu formă convexă pentru distribuția mai bună a forțelor, însă această cale mărește și mai mult nota de plată.
Cureaua
Fie că vorbim de o curea standard, fie de o brățară sau orice alt design alege producătorul, curelele sunt fabricate cam din aceleași materiale cu carcasa ceasului, iar descrierile de mai sus se aplică și aici. Pe lângă acele materiale, comune sunt și nailonul, ieftin și rezistent, cauciucul, foarte rezistent la stres și intemperii, sau pielea, cu un aspect estetic superior dar susceptibilă la o degradare destul de rapidă.
Cum alegem un ceas de mână în funcție de afișaj
Opțiunile pentru afișajul unui ceas sunt limitate de mecanismul ales pentru acestea, iar sistemul de iluminare este și el dependent de acestea.
Cadranul
Dacă ați ales un ceas mecanic, opțiunea implicită este afișajul analogic cu limbi. Disponibile în miriade de forme și designuri, cadranele analogice sunt cele mai apreciate. În funcție de complexitatea ceasului, acestea pot fi însoțite de cadrane analogice secundare (așa-numitele complicații), afișaje digitale analogice (cum ar fi cifrele pentru zi sau acronimele pentru lună) sau chiar afișaje digitale electronice, însă afișajul principal va fi întotdeauna unul standard cu limbi.
Dacă ați ales un ceas cu mecanism cu cuarț, aveți două opțiuni. În mare vogă în anii `70 deoarece arăta futurist și se asorta cu moda de atunci, afișajul electronic cu cristale lichide nu mai este tot atât de popular. Acesta este însă folosit destul de des pentru ceasurile sportive deoarece elimină orice fel de parte în mișcare, iar rezistența la șocuri a ceasului crește.
Cele mai multe ceasuri cu cuarț vor oferi tot un cadran analogic cu limbi, la fel ca suratele lor mecanice, însă modul de lucru al electromotorului intern va face ca mișcarea cu pași extrem de fini ai mecanismelor clasice să nu poate fi replicată decât prin artificii tehnologice mai rar întâlnite.
Iluminarea
Pentru afișajele cu cristale lichide, iluminarea cu LED este implicită deoarece aceste ecrane nu sunt vizibile pe întuneric. Uneori, LED-urile sunt folosite și pentru iluminarea cadranelor cu limbi ale ceasurilor cu cuarț, însă această soluție este rară deoarece nu este eficientă energetic iar umbrele limbilor micșorează dramatic lizibilitatea.
Dacă ați ales un ceas cu cadran standard cu limbi, opțiunile de iluminare vor fi cele fără consum de energie bazate pe substanțe fosforescente sau radioluminiscente.
Primele dintre acestea sunt cele mai comune și mai ieftine. Cunoscut sub denumirea populară „cu fosfor”, aceste sisteme de iluminare folosesc diverse substanțe care înmagazinează energia disipată de fotonii capturați din lumina ambientală și o eliberează treptat. În funcție de materialele folosite, aceste sisteme de iluminare pot avea culori diferite, de la portocaliu sau roșu la verde sau albastru, iar perioada în care iluminarea rămâne suficient de mare variază de la 4-5 ore la peste 20.
Iluminarea cu tritiu este versiunea permanentă mai scumpă a sistemului fosforescent. În locul fotonilor din lumina ambientală, stratul fosforescent este activat de radiațiile Beta ale tritiului, un izotop radioactiv al hidrogenului. Deoarece cantitățile de material radioactiv sunt mici iar substanța este izolată în niște tuburi extrem de fine din sticlă, acest sistemul de iluminare nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Cum tritiul este însă un compus sintetic fabricat în reactoarele nucleare în cantități reduse, prețul lui este mare, iar perioada de înjumătățire de circa 12 ani face ca puterea iluminării să scadă la jumătate în circa un deceniu.
La ce trebuie să mai fim atenți când alegem un ceas de mână
Producătorul: în general, publicul cunoaște mărcile consacrate și ceva mai accesibile precum Citizen, Swatch, Casio, Seiko sau Timex, și, ocazional, mărcile superioare precum TAG Heuer, Vacheron Constantin, Panerai, Doxa sau Breitling. Pe lângă acestea există însă și mărci secundare are marilor producători, cum ar fi de pildă Pulsar sau Lorus, mărci vechi mai puțin cunoscute precum Certina, Festina și Mondaine sau mărci mai noi care oferă produse bune precum Christopher Ward, Sector sau Fossil. Mărcile companiilor care activează în domeniul modei sunt nerecomandate, acestea punând de obicei stilul înaintea calității, iar mărcile care nu aduc rezultate rapide și concludente la o simplă căutare pe Google sunt de evitat. Bine înțeles, este recomandată evitarea cumpărării din surse dubioase deoarece piața ceasurilor false este foarte prosperă dintr-un motiv bine întemeiat.
Rezistența la apă: cunoscutele marcaje Water Resistant nu valorează prea mult și nu confirmă în nici un caz că ceasul este subacvatic. Astfel: „30 de metri” ne spune că acesta este rezistent la imersiuni ocazionale, „50 de metri” ne spune că acesta poate fi folosit pentru înot și scuba, iar „100 de metri” pe spune că putem spera și o scufundare la adâncime de cel mult 10 metri. Abia de la Water Resistant 200 meters sau Diver’s 100 meters putem vorbi de ceasuri cu adevărat subacvatice capabile să reziste la presiuni mari.
Dimensiunea: pentru o încheietură normală de bărbat adult care are 17-18 cm, este recomandat un ceas cu cadran de 38 – 42 milimetri. Pentru încheieturile mai groase sunt recomandate modelele de 44-46 milimetri, în timp ce persoanele cu încheieturi mai fine trebuie să opteze pentru măsuri mai mici. Atenția, această lungime a încheieturii se măsoară chiar pe încheietură, nu mai sus.
Concluzii
Piața ceasurilor este una extrem de bogată atât în producători cât și modele, alegerea fiind mereu una dificilă. Sperăm că micul nostru ghid de cumpărături a clarificat unele dileme, a indicat niște direcții și vă va permite să achiziționați un ceas de care să fiți cu adevărat mulțumit.
Ceas de mână in catalogul Price.md
link la video